Helsinki din povești

Viata din amintirile mele

2010-04-08T09:17:00.000-07:00

Am plecat din Romania din cauza unor povesti ca aceasta.Sau ca aceea in care bonele agreseaza copiii. Sau ca aceea in care copiii sunt batuti sau umiliti de colegii lor in incinta scolii. Sau ca aceea in care un analfabet ia un post international numai pentru ca imparte cearsaful cu o beizadea siliconata la creier. Sau ca aceea...Sau ca aceea...A trecut de mult vremea in care mai credeam ca pot schimba ceva. Am incercat de prea multe ori si am esuat scrasnind din dinti de neputinta, umilinta si durere. Sunt uimita de cat de dor NU imi e de Romania, de Bucuresti, de strazile copilariei mele, de amintirile mele, de viata mea de pana acum...Nu mi-e dor, nu sunt nostalgica, nu am melancolii...De ce? Pentru ca viata din amintirile mele nu mai exista; eu am trait printre oameni, iar acum in acele locuri traiesc niste babuini primitivi, brutali, cretinoizi si scelerati. Oamenii din care a fost facuta viata mea sunt oriunde in alta parte in afara de Romania; deci de ce mi-ar fi dor de ea?
Totusi atat pot sa fac:
http://moshemordechai.wordpress.com/2010/04/06/sa-vedem-2/] [img]http://i65.servimg.com/u/f65/14/95/12/25/baner_10.jpg[/img]
Nu stiu la ce va folosi, dar respectul meu pentru cei care inca mai cred ca se poate schimba ceva.

Sambata...noaptea

2010-03-31T10:59:00.000-07:00

Muzeul orasului Helsinki are mai multe locatii, in cladiri vechi, istorice ale orasului. Are expozitii permanente, organizeaza des evenimente, iar expozitiile online sunt adevarati precursori a ceea ce nu peste multa vreme va fi turismul online.
Noi am fost la expozitia despre noapte, organizata in Vila Sederholm, cea mai veche casa de piatra din Helsinki.

Imagine din "vitrina" muzeului.

Ce mancam (continuare 2)

2010-03-31T10:18:00.000-07:00

Galbenul este culoarea Pastelui in tarile nordice. Orasul a inceput sa se ingalbeneasca incet-incet: multe narcise, multe lalele, iar acum si prajiturile tematice.

Tematice, dar nu si traditionale. Prajitura traditionala este din secara si se mananca cu smantana pentru a-i da un gust mai bun. Prajitura traditionala a unui popor de oameni saraci. Daca adaugam la lista mancarurilor traditionale si pestele crud sarat si painea neagra uscata, rezulta ca viata nu a fost usoara in taigaua de la Cercul Polar. Oricum, numele prajiturii este foarte frumos, cel putin in romaneste suna bine - maammi.

Oua...de CIOCOLATA!!!

Living (the) history

2010-03-21T13:50:00.000-07:00

Desi vremea este departe de a fi de picnic si iesiri in natura, nu am mai avut rabdare si am trecut cu ferry pe Suomelinna. O fortareata transformata in "cartier" al orasului Helsinki, cu aproximativ 1000 de locuitori permanenti, dar si atractii turistice, zone de agrement pentru locuitorii din alte cartiere, cafenele, spatii de expozitie...Un fel de Montmartre, as zice...Toate cladirile de pe insula apartin fostei fortarete, fostei cazarmi militare, nimic nu s-a construit recent, totul a fost renovat si modernizat, dar nu construit de la zero. Mi se pare destul de interesant ca niste oameni locuiesc si traiesc zi de zi intr-o zona completamente istorica, unde nimic nu s-a schimbat fundamental si care, in plus, a fost exact oposul unei comunitati civile, deschise si primitoare. Cu toate acestea, insula arata promitator si cred ca pe vreme buna este mult mai frumoasa.

Barbatii din viata unei finlandeze

2010-03-20T11:10:00.000-07:00

Primul si cel mai statornic este Stockmann. Beauty, cosmetice, design interior, cofetarie, patiserie, inghetata, pantofi, filme, accesorii, Stockmann are tot...ce vor femeile...si asta nu e un lucru usor...

Alvar Aalto. Le tine in brate pe toate femeile din Finlanda, din tarile nordice si probabil din multe alte tari. E comod, placut, practic.

Stockmann si Aalto au facut ceva impreuna. E un loc intotdeauna plin de lume, in care se gaseste ceva pentru fiecare. Eu am gasit asta, printre altele. Citeste The Year of the Hare, roman reprezentativ pentru literatura finlandeza contemporana. Dupa ce il termin, va povestesc ce am inteles si ce mi-a placut.

...% off

2010-03-13T14:58:00.000-08:00

Nu contenesc sa ma minunez de politicile de marketing ale retailer-ilor de pe aici in ceea ce priveste promotiile. De 2 ori am primit 20% discount la tot ce am cumparat pentru ca "we have a birthday today". "Happy birthday", zic eu amabil prima data, uitandu-ma in jur sa vad urmele traditionalei "tratatii"romanesti - pahare de plastic cu sampanie si fursecuri de la cofetaria de cartier. Priviri confuze, zambete incurcate, nici urma de chiolhan. "Happy birthday", zic si a doua oara. "A, nu e ziua mea, e ziua magazinului, a firmei", raspunde vanzatoarea. Aha, bine de stiut, sa va traiasca "brendul", am trecut ziua in telefon, anul viitor o sa ma anunte ca sa le mai fac o vizita, ca asa e frumos de aniversari. Oricum, e cool sa primesti cadou de ziua altora.
Dupa aceea, vine faza cu negocierea. Cand am cumparat mobila, vanzatorul nu se mai oprea din discount-uri, desi nimerisem si ziua magazinului si perioada de reduceri. Nu s-a consultat cu nimeni, nu a sunat seful, nu a aplicat nicio lista prestabilita...Desi mi s-a intamplat si la aparatura electrocasnica acelasi lucru, tot ma gandesc ca intr-o zi o veni un sef, ceva, sa imi spuna ca a fost o incurcatura si le mai datorez nu stiu cate sute de euro...Insa inteleg ca e obiceiul casei, vanzatorul poate decide astfel de reduceri in functie de cantitatea si valoarea a ceea ce cumperi.
Am card de fidelitate la "department store". Mi se cumuleaza puncte, dar din cand in cand ma trezesc la casa ca mi se face reducere la anumite produse; mi s-a intamplat cu sume de la 1 euro la peste 20. Probabil cand depasesc un plafon, ceva, nu prea am inteles bine logica, dar, sa fie primit.
Un mini-mall unde sunt firme destul de scumpe a decis ca acest week-end este "top hot" sau ceva de genul asta si au pus reduceri de cel putin 20% (20% e o cifra magica in materie de reduceri, se pare) la peste jumatate din produse.
Nu e ieftin, insa imi place tot mai mult sa fac shopping. Sunt convinsa ca nimeni nu merge in pierdere, dar eu ca si client ma simt foarte bine si bravo lor ca au reusit acest lucru si ca imi iau banii din buzunar in mod artistic si rewarding.

Moment interactiv cu cititorii

2010-03-11T13:49:00.001-08:00

Ce credeti ca se vinde in acest magazin?

Rataciti in civilizatie

2010-03-11T13:33:00.000-08:00

Un loc pe care l-am detestat si evitat cat s-a putut de mult in RO a fost posta. Pentru cine nu are amintiri recente, cititi aici. Pentru a evita Posta Romana, am renuntat la mai multe obiecte si servicii, printre care si comandarea cartilor de pe Amazon. Desigur, la acest lucru a contribuit si faptul ca 1. multe nu erau livrabile pe terra incognita, taramul academicienilor (nu m-am putut abtine, e prea hilar)si 2. cardul din RO este tot mai putin acceptat pentru tranzactii online, mai ales in US (pentru motive care nu mai necesita explicatii).
Timid, am inceput sa ne mai corectam reflexele de oamenii padurii (inca nu am reusit sa ma obisnuiesc cu faptul ca masinile imi dau prioritate pe trecerea de pietoni, tot mai gonesc bantuita pe traversare si le multumesc cu temenele soferilor,ceea ce cred ca ii uimeste nespus, iar mainile mi se inclesteaza pe geanta intr-un gest de protectie atunci cand simt mai mult de 2 oameni in jur...de aceste 2 reflexe nu cred ca voi scapa niciodata, prea multe traume...)si am zis sa incercam amazonul cu degetul...
Si au inceput surprizele: cartile au inceput sa curga mult mai devreme decat primele estimari de livrare, fiind livrate la domiciliu (!!). Posta este "aruncata" direct in casa, prin intermediul unei fante in usa de la intrare; orice colet, pachet, plic care intra prin fanta, este adus la domiciliu, fara comentarii, observatii, avize din partea postei, spagi la postas si curiozitati din partea administratorului de bloc (cunosc eu un domn Balasoiu in Vitan care ar crapa de ciuda!). Noi, ca Toma Necredinciosu': "n-are dom'ne cum, trebuie sa ii prindem si pe astia cu ceva, ia sa vedem, cand o fi sa livreze colet mai mare cum vor face?ha?" Au facut dupa cum urmeaza: au lasat un aviz frumos ("frumos" ca adjectiv, pentru ca era literalmente vesel, colorat,lizibil, nu tiparit pe hartie igienica), ne-am dus la posta, am asteptat 5 minute intr-un open space fara geamuri, tejghele, orificii meschine in fata carora sa te ploconesti, o doamna zambitoare a citit codul de bare in computer, ne-a dat pachetul in 3 minute, fara buletin, imputernicire, declaratii despre ce am facut in ultimii 5 ani si alte "proceduri" securiste si inutile, atat de prezente in Posta romana.
Am plecat cu coletul in brate, descumpaniti ca nu suntem nervosi plecand de la Posta, pentru prima data in 7 ani.

Buna dimineata, soare, timp frumos, bine ai venit!

2010-03-10T09:55:00.000-08:00

Crapa iarna, crapa iarna! :)
Asta am vazut de dimineata in drum spre serviciu. Si erau 2 grade cu plus, si oamenii instaleaza deja copertinele la magazine, iar de duminica pana acum, marea a redevenit lichida. Zice starea vremii ca de sambata iar ninge si iar coboram la minus, dar eu nu mai cred...

Zapada...in luna lui Marte

2010-03-07T13:59:00.000-08:00

Tropicele la cercul polar

2010-03-07T13:36:00.000-08:00

Aquarium in Helsinki. Pesti tropicali colorati, pepiniera de rechini, caluti de mare, jellyfish, pesti de Marea Baltica. Curatenie, susur de apa, acvarii mari, pesti sanatosi si numerosi, decor bine realizat, servicii conexe numeroase si bine tintite. Mi-am reamintit ca la calutii de mare masculii dau nastere puilor (si pot "naste" un numar mare deodata) si am aflat ca exista o specie de peste care isi poate schimba sexul de-a lungul vietii (in mod natural, nu prin operatie). Am vazut printr-o lentila cum vad pestii, am trecut printr-o sala in care era redata epoca de gheata si am admirat multe alte jocuri interactive, cu siguranta fascinante pentru copii (de altfel prezenti in numar foarte mare in aceasta dupa-amiaza de duminica).

Piranha cu burta rosie sunt printre cei mai periculosi predatori. Sunt foarte bine hraniti, altfel s-ar devora intre ei. Nu s-ar zice, dupa fata lor.

Meduzeeeee!!!!

Stea de mare

Vechi si nou

2010-03-06T10:49:00.000-08:00

Ce mancam (continuare 1)

2010-02-28T11:15:00.000-08:00

Azi s-a celebrat Ziua Kalevalei, cunoscuta si ca Ziua culturii finlandeze. S-au pus steaguri si, desigur, s-a vandut in toate magazinele prajitura Kalevala. Pe 5 februarie a fost sarbatorit poetul national, Johan Runeberg. Pe langa o strada si o zi sarbatorita cu steaguri, are si el, la randul sau, o tarta care a fost vanduta in toate magazinele la inceputul lunii. Intre cele doua sarbatori, a avut loc si saptamana blini.

Prajitura Kalevala

Cladiri

2010-02-27T10:16:00.001-08:00

Marea Baltica

2010-02-27T10:08:00.000-08:00

The choice of land

2010-02-25T11:42:00.001-08:00

Despre ce inseamna brand-ul de tara si cum se construieste el.Pe domnul Ollila nu l-am vazut calarind, tzopaind, hizlindu-se si spalandu-se in bai de multime.

Ura transfrontaliera si spiritul olimpic (olimpian)

2010-02-25T10:26:00.000-08:00

Contrar celorlalte dimineti, astazi era mare agitatie in fata televizorului de la serviciu. Colegii finlandezi erau cuprinsi de o frenezie pe care nu o mai vazusem, vorbeau intre ei si chiar gesticulau. Nu ajunsesera chiar sa aplaude, dar astmosfera ducea spre o astfel de extravaganta din partea lor. Am crezut ca au castigat in sfarsit a doua medalie la Olimpiada sau ca s-a anuntat ca toata lumea pleaca in vacanta in Caraibe o luna pe banii guvernului - numai o astfel de veste justifica buna lor dispozitie. Ei bine, nu, erau atat de fericiti pentru ca pierduse Suedia la hochei si pleca acasa. Toata dimineata a fost subiectul de discutie, toata lumea se felicita, se imbratisa si repeta again and again ce seara mare a fost aseara...Chiar, Bulgaria cate medalii a castigat la Vancouver? :) Bine, diferenta este ca Suedia i-a stapanit pe finlandezi aproape toata istoria lor, iar noi ne bucuram de raul bulgarilor doar pentru ca vrem sa gasim unii mai prosti ca noi...Hai Ungaria!

Capitala mondiala a design-ului

2010-02-25T10:21:00.000-08:00

De multe i-as fi banuit pe oamenii de la Cercul Polar, numai de inclinatii artistice mai putin. Ei bine, in 2012 Helsinki va fi capitala mondiala a design-ului. Exista hoteluri de designer, restaurante de designer, mobile, decoratiuni, vase, textile, evident haine si bijuterii. Am vazut obiecte lucrate din/cu piele de peste, sunt 11 oameni in lume care fac astfel de obiecte. Au un cult pentru materiale naturale si hand-made, iar mai nou si pentru materiale reciclate. IKEA este "crap" (poate si pentru ca este companie suedeza :D).
Pentru a calatorie virtuala de relaxare, mergeti aici.

Primavara polara

2010-02-25T10:16:00.000-08:00

A nins, a fost ger, am vazut cum e la -34 de grade cand iti ingheata capul sub caciula si ti se lipesc pantalonii de piele, iar apoi, brusc, ieri dimineata am vazut soarele. Nu a mai aparut din septembrie, spun cei de aici...Parca stie si soarele asta cum e cu echinoctiile...Curgea pe cladiri, inunda strazile, era peste tot si parca tot orasul inflorise. La 8 dimineata. Ziua creste vazand cu ochii, cerul devine tot mai albastru, iar aerul miroase a primavara. Parca simti cu crapa iarna in jur, cum pamantul se scutura si se trezeste...Nu mai simtisem asta de multa vreme, in betoanele fade si murdare ale Bucurestiului...

Sarbatori laice si religioase

2010-02-12T11:03:00.000-08:00

Maine mergem sa vedem parada organizata cu ocazia Anului Nou chinezesc. Intram in Anul Tigrului, whatever it means.

Marti este un fel de "lasata'secului" pe stil finlandez, cu supa de fasole, clatite si sanius.

Ce mancam - introducere

2010-02-11T09:05:00.000-08:00

Inainte sa venim citisem ca finlandezii au fost subiectul unor glume(cu/sau fara sare si piper, depinde de gust) din partea lui Silvio Berlusconi si a lui Jacques Chirac, privind obiceiurile alimentare si gusturile din Finlanda. Asadar, nu aveam asteptari prea mari: peste de toate felurile, desigur, ceva fructe de mare, cartofi si multa mancare de import. Realitatea insa ne-a contrazis: in magazine se gaseste carne de porc, vita, rata, ren, pui - proaspata, congelata, feliata, taiata bucati, cu os, fara os si in orice alt fel care iti trece prin cap...Somonul se gaseste intreg, feliat, dezosat, cu mirodenii gata de mancat sau cu mirodenii gata de preparat, umplut, in salata...Alaturi de somon, ton proaspat, alti pesti, fructe de mare, melci, scoici, stridii...Branzeturi frantuzesti, nemtesti, grecesti, italienesti...Paine proaspata, facuta de o brutarie care se afla la 100 km, livrata in fiecare joi intr-un mini-market de cartier, paine calda in fiecare seara in supermarket...Foie gras, terine, biscuiti englezesti, cafele din toata lumea, ceaiuri aromate, dulceturi, compoturi..Rucola proaspata si alte multe feluri de salata, ciuperci de 7 feluri...De mentionat mancarea gata preparata care se gaseste in supermarket - proaspata, calda, variata...
Din mancarurile traditionate, am descoperit karjalanpiirakka si leipäjuusto.
Pentru a ingrosa randurile glumelor stupide, de genul care este moneda Botswanei, vizionati aici.
Apa de la robinet este atat de curata, incat nu numai ca o bea toata lumea, de la bebe pana la bolnavii de rinichi, dar o si exporta in Arabia Saudita sub forma de apa plata. In magazine nu se vinde apa plata.
Am gasit rafturi intregi de produse fara gluten, pentru bebe si pentru adulti.
Firmele finlandeze domina toate categoriile de produse, de exemplu singurul brand de iaurturi pe care l-am recunoscut a fost Danone.
Long live Fazer, este o bucurie numai sa le vezi!

Health care vs. sanatate publica

2010-02-10T04:53:00.000-08:00

Din cauza unui accident casnic, am ajuns sa vizitam si o camera de garda a unui spital din Helsinki. Am sunat la 112, am explicat care ne era ”urgenta” si ne-au spus unde sa mergem. Am inteles ulterior ca locul in care am ajuns era exact o camera de garda pentru pacienti cu dureri/probleme relativ minore, in niciun caz un emergency room pentru cazuri grave, accidente etc. In mintea noastra, ne asteptam sa ajungem intr-un loc haotic, aglomerat, tensionat, unde muribunzii se afla la un loc cu cei cu indigestie, ca la Floreasca sau Municipal. Insa cand am intrat in incinta, era o liniste adanca,as spune ”de mormant”, daca nu ar fi nepotrivit contextul, desi erau cam 10-12 persoane ce asteptau cuminti intr-o sala mare (dotata cu scaune mai mult decat suficiente ca numar). Am luat bon de ordine, ne-a chemat la receptie, a stat de vorba cu noi o asistenta, a inteles despre ce e vorba si ne-a spus ca ne va pune pe lista de asteptare la o asistenta, nu era nevoie sa ne consulte un medic. Am intrat si noi in sala de asteptare si cam dupa jumatate de ora, asistenta ne-a strigat pe nume. De unde am inteles ca toate programarile erau transmise de la receptie catre cabinete prin computere, care computere aparent sunt folosite si pentru altceva decat ”solitaire”. Am rezolvat totul in 10 minute, nu am dat spaga, nu am luat nicio bacterie din spital si nici nu ne-a fost scarba sa le folosim toaleta.

Un fulg de nea, doi fulgi de nea

2010-02-07T14:42:00.000-08:00

Traumatizati de vremea un pic mai urata din Bucuresti, pe care nu mi-e greu sa banuiesc cum au dramatizat-o televiziunile, prietenii si familia ne intreaba cum e vremea la Cercul Polar. Ei bine, vremea e buna si chiar daca ninge, nimeni nu intra in panica, nimeni nu se isterizeaza si la 12am inca nu au iesit la dezapezit, probabil ca sa nu iroseasca energie aiurea, asteptand sa iasa mai spre dimineata.

Un cap de articol din Helsinki Times care descrie foarte bine ce se intampla aici: "Two snowflakes meet. The one asks the other: “Hey, what are you doing now?” The other one answers: “ I am flying to Helsinki. I am gonna meet some friends and we are gonna make a little chaos there. And you?” The other responds: “ Well, I’m flying to Frankfurt and going to make a huge chaos there all by myself.”

One good thing about Finland is its “weatherproofness”. Sure, there is an increased number of fender benders during and after heavy snowstorms and iced roads even in Finland, but these are just collateral incidences. When it snows, life as we know it still goes on..."

Ma intreb ce ar spune un fulg de zapada care merge spre Bucuresti? "Amenint ca ma duc spre Bucuresti si voi paraliza toata tara", probabil :D.

Cheița fermecată

2010-02-06T13:01:00.000-08:00

Prima dată când am remarcat-o am crezut că face parte din design-ul etichetei; a doua oară am crezut că este o coincidență, iar a treia oară că oamenii sunt lipsiți de fantezie. Abia apoi am realizat că de fapt este un certificat de origine, ceva de genul ”buy Finnish”. La această cheiță nu este asociat niciun imn, niciun clip, niciun brand, nicio campanie de imagine...Este un semn discret poate și de mândrie națională, poate și de garantare a calității, poate și de încurajare pentru industria locală.

Mai toate instrucțiunile/etichetele/listele de ingrediente sunt în finlandeză, cel mult în suedeză și, în cazuri excepționale, în norvegiană. Sunt prezente multe brand-uri locale și, probabil regionale și foarte puține ”continentale”. La fel în cazul băncilor și al rețelelor de supermarket. În privința mașinilor, sunt mai cosmopoliți, deși mă așteptam la o ”Volvo-country”, dar nu: multe mașini germane, 4x4 de toate tipurile și, supriză, Dacia Sandero.

Mic îndreptar de viață liniștită

2010-02-04T23:03:00.000-08:00

Conexiunea la internet: telefon la companie, primit număr de client, mers la unul din punctele de lucru (oriunde în oraș), luat bon de ordine, așteptat 5 minute, semnat contract, primit modem, băgat în priză, conectat la net. Totodată s-a făcut și conexiunea la cablu TV, primit card care trebuie introdus în aparatul TV și suntem pe satelit.

Contractul pentru electricitate: dat telefon, spus număr de persoane la adresă, ei zis ok, pornit lumina.

Banca: fixat întâlnire la bancă prin e-mail cu viitorul ofițer de cont, ofițerul pregătit cu toate documentele necesare, în 30 de minute deschis conturi, activat carduri, activat internet banking și toate într-un singur loc, fără plimbat la 5 ghișee cu 5 pitzi blonde și incompetente, fără ”e gata în 3 zile, se activează peste 48 de ore, mai veniți dvs., mai dați un telefon...” etc.

Despre punctualitate: nu au auzit de sfertul academic pentru întârziere, ei sosesc mereu cu 5 minute în avans.

Blocurile sunt administrate de o ”housing company”, adică nu există administratori hoți și președinți de bloc (!!!) securiști. Țevile se repară în toată clădirea în același timp, iar la lucrări comune ample, locatarii beneficiază de prețuri promoționale pentru lucrări individuale în apartamente. De asemenea, această companie administrează saunele comune (adesea și piscinile și sălile de cu mașini de spălat)cu care este dotată fiecare clădire. Fiecare apartament are acces o dată pe săptămână la saună și de câte ori e nevoie la mașinile de spălat, pe bază de programare.

Cuburile luminoase

2010-02-04T12:58:00.000-08:00

Unul dintre lucrurile pe care le-am remarcat foarte repede a fost iluminatul...nu stradal, ci al adreselor. Fiecare numar de cladire de pe o strada este marcat printr-un cub care se aprinde seara. Aceasta presupune, desigur, si faptul ca strazile sunt bine si clar numerotate si ca nu exista cuburi cu becuri arse, stinse, furate, ma rog, in orice caz nefunctionale. De asemenea, si in Helsinki a nins. Insa zapada a fost mai intai impinsa de pe strazi, apoi de pe trotuare, iar in etapa a treia este scoasa din oras.

Helsinki din fereastra

2010-02-02T14:02:00.001-08:00

Hietaniemenkatu 10D.

Faza a doua

2010-01-29T09:49:00.000-08:00

Este ciudat cat balast putem aduna in jurul nostru si cat de greu este sa ne debarasam de el. Am trait mereu cu impresia ca nu cumpar lucruri inutile si ca tot ceea ce ma inconjoara este folositor si totodata dispensabil. Ei bine, acum am ajuns sa impart lucrurile in 3 categorii: indispensabile, necesare a.s.a.p si necesare pe termen lung, includ in prima categorie lucruri pe care nu le-am folosit aici de luni de zile, inghesui in cutii haine pe care nu le-am mai purtat de cand Rebecca nu era nici macar proiect, am crezut ca imi ajung 2 genti si deja avem 3 "transatlantice" si 5 "continentale", continui sa cumpar lucruri "de prima urgenta" de parca as pleca pe terra incognita si am regulat accese de furie in care imi vine sa le pun pe toate pe foc si sa plec cu geanta pe umar si copilul in marsupiu...

Ma urasc pentru dependenta aceasta de lucruri si totodata ma doare sufletul de fiecare "item" pe care il scot din cutii definitiv sau il mut intr-o categorie mai indepartata. "Filosoful le are pe toate ale sale cu sine" este o zicere pe care o tin minte de prin liceu si care tare mi-a placut si mi-e tare ciuda ca nu reusesc sa le am toate pe ale mele cu mine si trebuie sa le pun in cutii. Ma sperie gandul ca viata mea a inceput sa incapa in bagaje cand eu credeam ca e suficient ceea ce ai in minte, in suflet si intr-o geanta de mana. Si ma urmareste tot mai mult o imagine din Muzeul Holocaustului: camera plina de pantofi purtati, unii tociti la margini, altii la tocuri, altii scalciati, altii aproape noi, unii eleganti, altii "de drum lung", unii "de buni", altii prea purtati de prea mult drag...Si ma mai gandesc la tristetea dulapurilor celor care au plecat, lasand in urma rochii cu tivuri in cautarea unor genunchi, paltoane cocosate in asteptarea unor umeri si bluze pastrand obsesiv o dara efemera de parfum...Credeam ca lucrurile se schimba cand incepi sa ai amintiri, dar acum imi dau seama ca aceea a fost doar prima faza; lucrurile se schimba si mai tare cand incepi sa iti pui viata in cutii...Oare care va fi a treia faza?

Rezervari, cutii, internet, imbratisari, urari, ninsoare...

2010-01-28T13:27:00.000-08:00

...ultimele zile in Bucuresti, primele zile din Helsinki. Povestea a inceput acum 12 ani, intamplator, la Oslo...Am gandit ca mi-ar placea intr-o zi sa locuiesc in Nord...Povestea a continuat un an mai tarziu la Strasbourg...Am zis ca poate as putea fi birocrat european...Si intr-un fel sau altul, prin coincidente, destin, energii acumulate, dar sigur fara flacari violet, spre sfarsitul lui 2009, s-a intamplat: birocrat european la Helsinki. Asta sunt pentru 5 ani.
Plecam tot tribul: noi, copilul, cartile. Lasam in urma bucurestidinpovesti.blogspot.com, lendovciois de la paralela 45 si mergem la cercul polar. Lumea ne zice: e frig si intuneric acolo. Eu zic: mai bine mi-e intuneric pe cer decat intuneric in oameni. "Silence is fun" si "polite reserve" imi sunt necesare pentru sanatatea mentala. Dupa 7 ani in capitala "celor mai viteji si mai drepti dintre traci", a tolerantei, ospitalitatii si bunului-simt, imi asum 5 ani de non-latinitate.
Luni zburam.